Sculptatul în lemn din Maramureș are o istorie de secole și în această artă s-au unificat ingeniozitatea, creativitatea și imaginația tehnică a meșterilor populari de a simboliza și materializa într-o formă dată de natură – lemnul, valorile comunității maramureșene.

În lemnul prelucrat și sculptat au fost puse ciclurile vieții – naștere, creștere și moarte; au fost subliniate ascensiunea sufletului uman spre transcendență și unificarea artistică cu Creatorul prin actul uman de a crea și a ordona realitatea și lumea ce ne înconjoară în jurul unei axe de valori.

O axă de valori ce se înalță ca un copac (ca și copacul din Eden), infuzând viață demnă și onorabilă în centrul structurii societății și al comunității. O axă pe care istoricul religiilor Mircea Eliade a numit-o Axis Mundi, pentru că toată existența condiției umane se învârte în jurul ei și presupune întâlnirea dintre sacru și profan, dintre etern și temporal, dintre simbol și lemn, dintre creator și creație, dintre biserică și sat, dintre credință și necunoscut.

Astfel, în Bârsana, Berbești, Breb, Vadul Izei, Sighetul Marmației, Săpânța și Valea Stejarului găsim biserici vechi de lemn și sculptori în lemn ce încă trăiesc așa, la granița dintre cele două dimensiuni, gata să-și împartă experiența cu oricine vine în vizită.

În satele Bocicoel, Botiza, Dragomirești, Poienile de Sub Munte, Rona de jos, Ruscova, Săliștea de Sus, Săpânța, Vadul Izei, găsim meșteri opincari ce fac încă opinci ca pe timpuri. În satul Petrova găsim zgardane maramureșene, iar în Sârbi și Veșeu de Sus găsim meșteri pălărieri.

În satul Săcel îl găsim pe meșterul în ceramică și olărit Burnar Tănase, care urmează de generații întregi o tradiție de familie în acest domeniu, fabricând de la oale, vaze și ulcele cu decorațiuni intricate.  Tot în Săcel îl găsim și pe artistul Vasile Susca care a devenit faimos datorită măștilor de drăcușori pe care le confecționează din piele de oaie sau de capră. Desigur în Săpânța găsim și cioplitori și pictori de cruci sau pe sticlă, care au reușit să simbolizeze acceptarea și împletirea vieții cu morții și a umorului sănătos și curajos din fața inevitabilului condiției umane.

Meșterii populari în Maramureș au reușit să capteze în formele lor artistice, părți vii din natură, din cultură și din comunitate, pe care mai apoi le reprezintă. Meșterii mereu au fost ținuți la loc de cinste, respectați și admirați, cu cunoașterea pasată de la generație la generație, ei au reușit să mențină originalitatea și modul de viață a maramureșenilor îndeajuns cât să răzbată deasupra timpului și mai ales, au găsit o cale prin care ne putem bucura toți de sufletul zonei. 

Hai să-i vezi!